Somon Gravlax

Somonul gravlax este prima mea încercare de a conserva carnea de… ceva, orice, cu metoda deshidratării prin contactul cu sarea și zahărul. Rețeta e foarte răspîndită, eu am fost inspirată s-o fac de pe același forum care apare în postările mele, artaculinara.com.

Ce iese din somonul astfel pregătit este, normal, altceva decît somonul afumat, care se găsește mai pe toate drumurile din supermarketuri. Textura este mai fermă, este mai sărat și mai aromat. Într-o variantă acceptabilă se găsește în restaurantul Ikea și la magazinul lor cu alimente, în rest nu am văzut prin magazine, neînsemnînd, însă, că le știu eu pe toate. Mult mai mult decît la restaurantul Ikea, unde îmi iau o porție de somon de fiecare dată cînd merg, îmi place varianta făcută de mine, așa cum explic mai jos.

Avem nevoie de:

-o bucată sau două de file de somon dezosate perfect. Se trece cu degetele prin zonele unde pot exista oase, nu trebuie să înțepe. Se ung cu piper măcinat destul de mare.

Sare grunjoasă și zahăr tos amestecate în proporție de 2 la 1, adică 2 căni de sare + 1 cană de zahăr. Se poate face mai mult amestec pentru că poate fi folosit la orice alt fel de ”pastramă”, de porc, de vită etc. A se vedea postarea asta despre pastrame.

Se pune un strat de sare amestecată cu zahăr în vasul în care se va lăsa somonul timp de 3-4-5 zile. Se învelesc din belșug bucățile de somon în amestecul de sare cu zahăr, apoi se presară mărar verde tocat.

Se procedează la fel cu cea de-a doua bucată de somon și se pun una peste alta, cu pielea în exterior. Se acoperă, de asemenea, cu un strat generos de sare cu zahăr.

Se lasă la frigider timp de, cum ziceam mai sus, 3-5 zile. Bănuiesc că e în funcție de prospețimea și originea somonului. Mie mi-a plăcut cum era după 72 de ore de stat la frigider, într-un vas cu capac.

Din 24 în 24 de ore se întoarce  de pe o parte pe cealaltă. Teoretic, odată cu întoarcerea se și scurge zeama pe care o lasă somonul, eu am scurs-o de-abia după 48 de ore, mirosea frumos, a mărar proaspăt, deci nu am considerat necesar să o arunc.

La 72 de ore de la preparare am considerat că e gata, era suficient de deshidratat, l-am încercat și mi s-a părut numai bun de consumat. Drept pentru care l-am scos din zeamă, l-am ras de toate condimentele, mărarurile și sărurile în care a stat, și l-am porționat, după multe încercări mai mult sau mai puțin reușite, perpendicular pe piele, deci așa:

Se servesc puse pe un platou:

Și acoperite de un sos făcut din 3 linguri de muștar, o lingură de miere de albine, 2 linguri de oțet și 2 linguri de ulei, fiecare după gust. Cu pîine prăjită și, poate, un pic de unt sînt… mmmm!

O altă variantă de servire, dar pe care n-am experimentat-o din comoditate, încă, este cu frișcă făcută din smîntînă lichidă cu sare, piper, zeamă de lămîie și chives tocat mărunt, modelată în mici găluște servite peste somonul porționat.

Se poate servi așa cum se vede mai sus, sau pe poate include într-un sushi, dacă nu sînteți adepții peștelui crud în preparatele de acest gen, așa ca mine.

Tagged gravlax, peste, somon