După o săptămînă

Am rămas în urmă cu scrisul despre evenimentele despre care aș fi vrut să scriu, vin altele  între timp și mă aglomerez și mai tare, totuși n-aș vrea să uit să scriu și să pun cîteva poze cu meniul dietetic pe care l-am adoptat în ultima săptămînă, Montignac, după cum spuneam. Despre principiile dietei se găsesc cărți, site-uri, blog-uri, cred că a auzit tot mapamondul, așa că n-o să le reiau, o să spun doar ce fac de mîncare conform dietei și, dacă îmi place ce iese, o să pun din cînd în cînd și poze.

De cînd am reluat dieta am făcut, printre altele: varză cu carne de porc, mazare cu carne de pui, ciorbă de pui, supă de roșii cu găluște de cașcaval, ceafă de porc la gratar cu sos de piper verde și legume la grătar, salată de vinete (mîncată cu o pîine mai mult decît integrală, cu foarte multe tărîțe), spaghete integrale cu ulei de măsline, usturoi și peperoncino, ăă… și nu mai știu ce, dar parcă erau mai multe.

Am făcut chiar și deserturi, o negresă ultrarapidă cu făină de migdale și multă cacao, shake de fructe de pădure (vorba vine, jumătate dintre fructe erau căpșuni…), ciocolată neagră dar asta nu se pune că am luat-o de-a gata.

Duminică am fost în vizită la o prietenă care, nu chiar întîmplător, ne așteptase cu masa plină de fel și fel de lucruri gustoase și apetisante și toate erau “conforme”. “Conform” e un termen care a intrat în vocabularul meu și al altor fani ai acestei diete, semnificînd, de fapt, ceea ce e conform dietei, sau corect din punctul de vedere al principiilor de bază ale dietei. Termenul se folosește și cînd se desemnează ingrediente care pot fi folosite, adică poți să auzi “am găsit o făină conformă“, sau “dimineață am mîncat conform“. Așa că o să-l folosesc și eu, n-o fi corect, dar dacă mă ajută să fiu în formă, eu fac orice.

Partea deosebită a acestei runde de dietă este că o ținem în doi (aplauze prelungite, urale,   bravo! hai, mă, fii serios! de-astea aud de-o săptămînă…), așa că pentru mine e un pic mai simplu decît pînă acum.

Pozele cu preparatele de mai jos sînt din zile diferite, dar pot face oricînd obiectul unui meniu complet, perfect… “conform”, adică o supă, un fel principal și un desert.

Supa de roșii cu găluște de cașcaval (supa conține suc de roșii, iar găluștele conțin cașcaval, ouă, unt și făină de năut)

Ceafă de porc la grătar cu sos de smîntînă și piper verde, cu o excelentă garnitură de legume la grătar. De cele mai multe ori asta e buba cea mai mare cu mîncatul la restaurant cînd ții dieta asta, că trebuie să te lupți ori cu ospătarul, ori cu bucătarul să capeți o altă garnitură în loc de cartofi, prăjiți sau în altă formă, aceștia fiind complet interziși. Dar cu o garnitură ca asta cine mai are nevoie de amărîții ăia de cartofi?! (coparticipantul la dietă ar zice acum “eeeeuuu! eeeeuuu!”, dar pe el nu-l întreb).

Și desertul cel mai rapid cu puțintă, un fel de shake de fructe de pădure (congelate) cu smîntînă dulce cu 32% grăsime. Se putea bea și cu un pai mai gros, eu l-am mîncat cu lingurița.

Negresa din făină de migdale (făina albă dispare complet din orice preparat, chiar și cea integrală se supune unor reguli stricte pentru a putea fi consumată, așa că se înlocuiește făina de grîu cu diverse alte făinuri, de migdale, de năut etc). Poza e mai veche, dar am făcut-o și săptămîna asta, e gata în maxim 10 minute, se coace la cuptorul cu microunde. Deasupra are smîntînă.

Și cîteva dintre aperitivele realizate de Mari, prietena mea, căreia îi transmit felicitări pentru organizarea unei întîlniri deosebite. Absolut tot ce e mai jos poate fi considerat dietetic din punctul de vedere al acestei diete.

Brînză cu mărar și ardei:

Brînzeturi diverse cu roșii cherry și ridichi:

Ciuperci umplute cu propriile lor piciorușe tocate:

Salată de crudități. Alături era miez de nucă care se putea pune în salată.

Pate de ficat de pui făcut în casă.

Și fasole bătută:

Toate bune, numai că trebuie să dau o fugă la bucătărie că m-a cam apucat foamea.