Supă rapidă de vită (ce i-aș mai zice Pho!)

Aceasta nu este o rețetă de supă Pho. E doar una dintre acele supe despre care vă vorbeam și la un alt subiect, care este gata în maxim 15 minute de la intrarea în bucătărie. Cum bine zic și-n titlu, eu i-aș zice Pho. După ce am mîncat-o prima dată într-un restaurant vietnamez din București, mi se părea că am depistat tare bine, doar imaginar, modalitatea de preparare a acelei supe vietnameze de care sînt îndrăgostită (am un vocabular foarte restrîns cînd e vorba să laud ceva de mîncare, toate la mine-s ”geniale”, ”minunate”, ”extraordinare” și, bine-nțeles, de toate sînt ”îndrăgostită”). Am făcut-o așa cum am bănuit eu, și cum voi descrie mai jos, a ieșit foarte bună (nu mai zic minunată, ați observat?), abia dup-aia am căutat rețeta care să-mi confirme ce genială sînt (uite-aici n-am mai putut să ocolesc cuvîntul, fiind vorba despre mine), și abia atunci am văzut cît de departe sînt cu tehnologia de preparare. În original supa Pho se face cu o bază de supă de-aia care se fierbe muult, eu sînt de acord că asta dă un gust bun, dar contravine ideii mele că supele asiatice se fac foarte-foarte rapid, cu toate aruncate în wok, condimentat corespunzător, niște tăiței de orez și gata supa. Da, recunosc, m-am plictisit și de-aia nu am mai citit nicio altă rețetă, nici măcar pe alea care menționau cît sînt de rapide, odată făcută și plăcută rețeta mea, am rămas la ea. Aș putea să nu-i spun Pho și nici vietnameză, dar o fac doar ca să vă dați seama ce-i cu ea. Altfel ea e ”delicioasa mea supă rapidă cu vită, legume și tăiței”. Mulțumiți?

Avantaje: extrem de rapidă, ieftină, gustoasă, conținut mare de legume în raport cu carnea, încălzește, hrănește, e genială, minunată și extraordinară la un loc.

Ultima dată cînd am făcut-o m-am decis să și scriu despre ea, adică să fac și niște poze care au mai întîrziat doar puțin timpul de finalizare. Dar am profitat acum și de faptul că am în teste un robot Panasonic MK-F800 care face ce vrei și ce nu vrei. Iar eu am vrut să… toc, ăsta e visul meu secret în legătură cu un robot de-ăsta, că mixat și învîrtit face și unul de-ăla de mînă, dar robot de genul ăsta eu n-am avut niciodată, numai jucării micuțe gen blender, tocător, mixer de mînă. Așa că odată scos din cutie și pus pe blatul de bucătărie și-odată citit manualul de utilizare, am avut grijă să mă dotez cu toate legumele care s-ar fi pretat la tocare, feliere, răzuire, julien-izare etc. Morcovi, ceapă, zucchini, castraveți, ardei, varză, de toate. Din primele probe, cam nereușite estetic, că n-am știut cum să pun morcovul, ceapa, am făcut totuși o sălățică colorată.

Iar roboțelul este ăsta:

Are un meniu tactil care îmi place tare mult, cîteva programe automate, viteze dferite setabile din butonul rotativ și multe luminițe care nu numai că îi dau un aer modern, dar și indică nivelul de viteză și alte setări utile. O să vă mai vorbesc eu despre el, că l-am pus la lucru aproape în fiecare zi.

Mi-am zis că cel mai bine e să îl încerc pe o supă de-asta, să feliez și să toc ingredientele, pentru că, dintre toate operațiunile, asta îmi lua cel mai mult timp în prepararea supei.

O să fac o listă de ingrediente, deși acestea, în funcție de sezon, variază. Principiul este acesta: carnea de vită tăiată fîșii se frige rapid în wok într-un ulei aromatizat cu cîteva condimente (anason stelat, scorțișoară, cuișoare și un ”deget” de ghimbir). Se adaugă legumele tăiate julien. Sînt suficiente 4-5 tipuri, din ce am experimentat, rădăcinoasele nu se ”pupă” bine cu genul ăsta de supă, după gustul meu. Cîteodată pun buchețele de broccoli, ceapă galbenă uscată, ceapă roșie, ceapă verde, ardei roșii sau verzi sau galbeni, zucchini, dovlecei normali sau rotunzi, varză (normală sau chinezească), ciuperci (în mod special ciudățenii de-alea asiatice), ridichi, gulie.

Iată ingredientele pe care le-am folosit acum:

• Carne de vită – 300 g (de obicei iau șnițele de vită deja tăiate felii foarte subțiri pe care le fac fîșii și mai subțiri. Acum am luat Stroganoff cu gîndul că o să las așa tăiate bucățelele de vită dar tot a fost necesar să-l fac fîșii mai înguste);
• 2 ardei capia roșii;
• 3 frunze de varză chinezească;
• o jumătate de zucchini;
• o ceapă roșie;
• Tăiței de orez (sau grîu) pentru wok – aproximativ 100 g
• Condimente: un degețel de ghimbir tăiat bucățele mici, un anason stelat, 3 cuișoare, o frîntură de baton de scorțișoară și un amestec de condimente chinezești pentru wok, făcut în casă sau de cumpărat, o legătură de coriandru verde.

Tăițeii mei au fost din grîu de data asta, dar de obicei folosesc un model de tăiței din orez, un fel de ”scul” de tăiței din care rup cît îmi trebuie.

Legumele le-am tocat sau feliat subțire, după cum am vrut eu să testez accesoriile robotului. După cum ați văzut deja, zucchini-ul l-am făcut fîșii atît de subțiri precum bețele de chibrit, m-am temut că se vor dezintegra de tot la gătit, dar nu s-a întîmplat asta. Pînă și foile de varză chinezească, care-s foarte moi, le-am băgat la feliat cu un accesoriu special, nu am întîmpinat probleme cu ele.

Iar acum să povestesc și despre modalitatea de preparare.

Înainte de toate, am pus la fiert într-un vas cam 2 litri de apă. Nu e vasul în care se face supa, deci nu trebuie să fie mai mare decît trebuie ca să încapă cei 2 litri de apă.

Se curăță, se taie, se feliază toate ingredientele și se pun la îndemînă, lîngă aragaz. Odată începută operațiunea preparării propriu-zise, nu veți mai avea timp să faceți nimic.

Într-un wok am pus puțin ulei, am pus wok-ul pe ochiul pentru wok, adică un ochi care are o flacără foarte mare, acesta fiind principiul bucătăriilor asiatice, pregătire scurtă la temperaturi foarte mari. Wok-ul s-a încins imediat, atunci am aruncat în ulei bucățelele de ghimbir, anasonul stelat, scorțișoara, cuișoarele și le-am lăsat aproximativ 30 de secunde.

Se adaugă carnea de vită și se amestecă foarte bine, pînă se rumenește frumos. Durează foarte puțin, probabil pînă într-un minut, pînă este gata rumenită carnea. Între timp se scot din wok condimentele întregi și se adaugă condimentul măcinat pentru wok, care conține tot scorțișoară, cuișoare, piper Sichuan, semințe de fenicul și anason. Preferabil e să fie unul care are și o componentă picantă, dar dacă n-are, se pot pune cîțiva fulgi de peperoncino, cu grijă că în mediu lichid acesta își lasă foarte repede iuțeala. Sau în amestecul de legume se poate strecura o jumătate de ardei iute tocat mărunt.

După cum spuneam, totul se petrece repede, e foarte greu să mai stai să faci poze în condițiile în care ai mereu de pus cîte ceva sau de amestecat, am făcut totuși mici filmări cu telefonul, pe care le-am asamblat într-un scurt filmuleț.

Cînd carnea este gata rumenită, se adaugă deodată toate legumele și se lasă și acestea cam un minut, amestecîndu-se continuu sau agitînd wok-ul. Spre finalul acestui minut se și sărează, dacă o facem mai devreme începe să iasă zeama din legume și texturile se schimbă. Pereții wok-ului sînt foarte fierbinți, chiar dacă timpul e scurt, vor fi cu siguranță pregătite atît cît trebuie. Acum torn apa clocotită, volumul necesar fiind dependent și de cîți tăiței voi pune în supă la final. Încep cu un litru, dacă mai e necesar mai putem adăuga. Eu am pus aproape 2 litri de apă. Se oprește focul, se potrivește de sare și se adaugă tăițeii de orez care nu mai necesită fierbere, ci doar se adaugă în supa fierbinte, se lasă 3-4 minute, după instrucțiunile de pe pungă/pachet și sînt gata. Au tendința de a se umfla foarte tare, atenție la cîți puneți în lichidul de supă. Ultimul se pune coriandrul verde tocat. E ceea ce mie îmi place poate cel mai mult la această supă, fiind printre verdețurile care mi se par coborîte direct din rai în farfuriile noastre. De cîte ori vreau să fac supa asta, caut mai întîi coriandru verde, dacă nu găsesc, abandonez ideea de supă de felul ăsta și fac altceva.

Supa e gata, aroma și gustul ei sînt nemaipomenite (geniale și extraordinare!). Carnea de vită bine rumenită își lasă gustul în supă și îi dă acesteia și o culoare foarte plăcută. Bine-nțeles că și condimentele o aromează într-un mod specific, iar coriandrul verde e cel care desăvîrșește gustul deosebit al acestei supe.  

Iat-o și pusă în farfurie.

Vă recomand să faceți o cantitate pe care puteți s-o consumați pe loc, la o masă. Lăsată pentru mai tîrziu riscați s-o mîncați drept ”paste cu legume”, pentru că, după cum spuneam, tăițeii cam absorb din lichid. Ceea ce am făcut eu mai sus a ajuns pentru 3 porții foarte generoase de supă.

După cum spuneam, n-am pretenția că rețeta respectă vreo tehnică specifică sau că respectă vreo tehnică în general, important pentru mine e că o fac rapid și că e extrem de gustoasă și hrănitoare.