Am făcut din nou o mîncare doar pentru că mi-a plăcut numele și descrierea absolut sumară găsită pe net, și anume ciorba pârgălău. Sîmbăta abia trecută (26 septembrie 2015), la început de toamnă, un anume pasionat bucătar sau proprietar de restaurant din Vama Veche, Ozzy, invita doritorii să se delecteze cu un meniu care suna foarte bine și care avea această ciorbă cap de afiș. Am căutat să văd ce e cu ea, am găsit doar vreo două referințe, un reportaj de la tîrgul de toamnă de anul trecut (2014) din Constanța și încă ceva pe Bucătăria lui Radu, ambele foarte sumare, chestie care, însă, nu m-a oprit de la a mă avînta s-o fac în stilul meu, că prea îmi rămăsese gîndul la ea. ”Poveștile” sînt în link-uri, mărturisesc că stilul Radu Anton Roman mi-a plăcut întotdeauna, dar ce am găsit pe site-ul ăsta mi-e imposibil să înțeleg, așa că eu trec direct la treabă.
Ingrediente: ciolan afumat și foarte multe legume, cică vreo 10 – ceapă, morcov, păstîrnac, țelină, ardei, dovlecel, gulie!, roșii, vînătă!, varză murată, mazăre și fasole verde – apoi smîntînă, oțet și usturoi pentru un sos cu care se drege ciorba la servire, leuștean care se pune la sfîrșit, cînd e gata ciorba. Vînătă și gulie n-am pus niciodată la o ciorbă, așa că am înregistrat o premieră.
Am pus la fiert ciolanul tăiat bucăți mari.
După ce a fiert vreo oră singur în apa cu sare, am adăugat prima tranșă de legume, alea care fierb mai greu: morcovul, păstîrnacul, țelina, gulia, varza murată și ceapa. Am pus tot acum și două roșii tăiate bucăți mici.
După cel puțin o altă jumătate de oră am pus următoarea tură de legume, cele care fierb mai ușor. Ardeii, dovlecelul, vînata, mazărea și fasolea verde.
După, ați ghicit, încă o jumătate de oră, am scos bucățile mari de ciolan și osul, le-am tocat mai mărunt, am dat carnea jos de pe os și am pus-o la loc în oală la fiert.
Am potrivit de sare, am pus leușteanul și gata ciorba.
Am curățat usturoiul. Nu știu dacă știți cum arată așa că vi-l arăt, mai ales că nu e chinezesc și… alte poze nu prea am, alea cu mujdeiul amestecat cu smîntînă au ieșit foarte proaste (toate pozele sînt făcute cu telefonul).
Se drege ciorba în farfurie cu sosul de usturoi cu oțet și smîntînă, cam ca la ciorba de burtă.
Se poate consuma la fel de bine și fără mujdeiul ăsta, e la fel de bună.
Asta e.
de ce acresti cu otet si nu cu moare ???
Pentru că n-am avut, și pentru că în mujdeiul de dres ciorbele merge oțetul. Dar cînd am zeamă de varză murată acresc cu ea ciorba de rasoale de porc, e bună tare 🙂